Rezultatele participării la Concursul Naţional "Tinerii dezbat"

Am revenit, după o îndelungată perioadă de absenţă datorată, în special, pregătirilor elevilor, cu rezultatele participării la Concursul Naţional "Tinerii dezbat". După 2 zile intense de confruntări cu diverse echipe, etapa regională a concursului s-a încheiat duminică, 6 iunie.

Lista de licee participante, regiunea Iasi

1. Botosani Colegiul National " A.T.Laurian"
2. Botosani Liceul de Arta "Stefan Luchian"
3. Botosani Colegiul National "Mihai Eminescu"
4. Botosani Grup Scolar "Dimitrie Negreanu"
5. Dorohoi Colegiul National "Grigore Ghica"
6. Sendriceni Grup Scolar "Alexandru Vlahuta"
7. Iasi Colegiul National "Emil Racovita"
8. Pascani Colegiul National "Mihail Sadoveanu"
9. Raducaneni Liceul Teoretic "Lascar Rosetti
10. Tg. Frumos Liceul cu clasele I-XII pentru elevi cu deficiente de vedere "Moldova"
11. Radauti Colegiul National "Eudoxiu Hurmuzachi"
12. Gura Humorului Colegiul "Alexandru cel Bun"
13. Roman Colegiul National "Roman Voda"
14. Roman Colegiul Tehnic "Miron Costin"
15. Piatra Neamt Colegiul National "Calistrat Hogas"
16. Sabaoani Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri"
17. Bistrita Colegiul National "Andrei Muresanu"
18. Bistrita Liceul de Muzica "Tudor Jarda"

Nota redacţiei: finala s-a disputat între Colegiul Naţional din Iaşi şi un alt colegiu naţional din Botoşani.
Ne-am clasat pe un onorabil loc III, (chiar dacă pe lista organizatorilor am fost trecuţi ultimii), fapt care îmi permite să le felicit pe elevele care au constituit echipa "Ad Astra" ce a reprezentat Liceul de Muzică "Tudor Jarda", atât pentru pregătire, cât şi pentru capacitatea de concentrare, pentru abilităţile de gândire critică şi mai ales pentru atitudinea de colegialitate pe care au manifestat-o şi în caz de victorie, şi de înfrângere.
Desigur, nimănui nu-i place să piardă, dar, uneori, trebuie să admitem că acest lucru se întâmplă. Pentru noi, participarea în sine, după doar trei săptămâni de pregătire, este o victorie în sine. Alte echipe cu care ne-am confruntat făceau parte de ani buni dintr-un club de debate al şcolii. Victoria noastră ne-a făcut să revenim încrezători în puterea noastră de a clădi, începând cu anul şcolar următor, un club de dezbateri al Liceului de Muzică. Felicitări deci echipei "Ad Astra" - Melinda Deac (cls. a IX-a), Cristina Hodean (cls. a XI-a) şi Laura Stanciu (cls. a XI-a). De asemenea, mulţumim celailalte echipe de debate a şcolii cu care ne-am pregătit, echipă formată din Ana Maria Boboia, Izabela Nistea şi Alexandru Stanciu.

Compozitorul lunii...

Serghei Rachmaninov

Luna aprilie aduce în prim plan un alt compozitor romantic la rubrica noastră, “compozitorul lunii”. Ziua de 1 aprilie aniversează naşterea marelui compozitor rus Serghei Rachmaninov în anul de graţie 1873. „Omul care nu zâmbea niciodată" (poreclă pe undeva nedreaptă, datorată mai ales atitudinii din fotografiile sale) a fost al patrulea copil al ofiţerului Vasili Rachmaninov şi Liuba Butakov din localitatea Oneg, lângă oraşul Semionov din gubernia Novgorod.
Muzica făcea parte din viaţa familiei Rachmaninov, atât tatăl cât şi bunicul său cântând la pian; astfel la vârsta de şase ani, micuţul Serghei începe primele lecţii de pian la Sankt Petersburg cu Ana Orantzki, care, uimită de abilitatea elevului, îl recomandă Conservatorului din oraş. În perioada începerii studiilor la Sankt Petersburg are loc abandonul familiei de către tatăl beţiv şi ruina; însă cu ajutorul vărului său Aleksandr Siloti, cunoscut pianist si dirijor al vremii băiatul este trimis la Moscova pentru a studia cu Nikolai Zverev, un eminent pedagog şi om de cultură. Lungile ore petrecute în compania cunoscutului profesor, câteodată dureros de severe, întotdeauna epuizante, l-au disciplinat pe acest tânăr zbuciumat, înclinat mereu către dezordine si pasivitate melancolica, l-au transformat într-un geniu “zbir” al pianului. În tinereţe, firea pasională a lui Rachmaninov nu a fost dublată de voinţa şi echilibrul care i-au definit maturitatea. Tânărul Serghei era adesea victima unor crize de depresie condiţionate de succesul sau insuccesul unor compozitii. Primul său mare succes a avut loc în 1892 cu Preludiul în Do diez minor, lucrare care îl va aşeza pe acesta în atentia publicului şi criticilor. Preludiul avea să-l bântuie pe muzician toata viaţa, fiind permanent solicitat de auditoriul sălilor de concert. Dupa acest succes major urmează o perioadă relativ liniştită care se va curma brusc în 1897, odată cu catastrofala prima-auditie a Simfoniei No. 1 care a fost criticată pentru tehnica interpretării şi apoi deşi nu a mai fost cântată în decursul vieţii autorului ei lucrarea muzicală a devenit cea mai importantă contribuţie a lui Rachmaninov la literatura simfonică. Acest eşec l-au aruncat pe Rachmaninov într-o profunda depresie, paralizându-i întreaga activitate creatoare timp de trei ani. Cu ajutorul lui Nikolai Dahl, un cunoscut psihiatru specializat în hipno-terapie şi întâlnirea cu marele scriitor Lev Tolstoi acesta şi-a revenit spectaculos şi, după trei ani de tăcere, Rachmaninov creează în câteva săptămâni capodopera vieţii sale: Concertul No. 2 pentru pian şi orchestră. Din 1905 Rachmaninov se retrage cu familia la Dresda, în Germania unde scrie alte trei lucrări importante: Simfonia a 2-a , poemul simfonic Insula Morţilor (1907) şi Concertul No. 3 pentru pian şi orchestră (1909). Acesta din urma a fost creat special pentru primul său turneu în SUA, un debut pianistic răsunător ce a avut loc la 28 noiembrie 1909 în compania orchestrei simfonice din New York; au urmat apariţii la fel de strălucitoare în postura de dirijor al noilor sale lucrări simfonice la Philadelphia şi Chicago. Reîntoarcerea în Rusia în februarie 1910 l-a asimilat pe compozitor în curentul conservator al muzicii- cel al urmaşilor lui Ceaikovski- datorită lirismul său accentuat, lipsit de inovaţii majore, făcea ca muzica sa, deşi scrisă în secolul 20, să rămână ferm ancorată în spiritualitatea şi estetica secolului 19, acesta fiind un melodist de anvergură, pătruns de suflul fierbinte şi tumultuos al Romantismului. În anii petrecuţi la Moscova, Rachmaninov scrie Simfonia corală Clopotele, bazată pe poemul omonim a lui Edgar Allan Poe, şi depune o asiduă activitate concertistică în postura de pianist şi dirijor. Dupa Revoluţia bolsevică din 1917, Rachmaninov părăseşte definitiv Rusia, plecând într-un exil auto-impus mai întâi în Elveţia, apoi în SUA care devine căminul său pentru tot restul vieţii. Aşadar, următorii 25 de ani aveau să fie petrecuţi într-un mediu străin şi, deşi muzicianul va depune o bogată activitate concertistică, de înregistrări şi va compune mici lucrări dintre care cele mai importante sunt Simfonia a 3-a (sumbră si impregnantă de spiritul şi melosul slav) şi Rapsodie pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră( compoziţie folosită ca muzică pentru filmul Somewhere in Time), el se va simţi permanent un exilat. Spre sfârşitul vieţii, în ciuda sănătăţii sale din ce în ce mai fragile, Rachmaninov porneşte în ultimul său turneu prin America în iarna 1942-1943 iar după un concert în Tennessee, cade la pat. La 28 Martie 1943 Serghei Rachmaninov moare în vila sa din Beverly Hills (California) . Figură romantică prin excelenta (după unii, de un exacerbat romantism), Serghei Rachmaninov rămâne cel mai mare, „pianist al secolului XIX şi autorul unora dintre cele mai frumoase pagini de concert dedicate pianului, instrumentul care i-a adus faima mondială.

Sărbători fericite!

Dat fiind faptul că sfânta sărbătoare a Paştelui se apropie cu paşi repezi, v-am pregătit un articol din care să vă facem cunoscute diferite taine ale acestei mari sărbători. În primul rând, ţinem să menţionăm că sărbătoarea Paştelui este cea mai importantă sărbătoare creştină din întreg anul calendaristic, ea este cu dată variabilă şi comemorează evenimentul fundamental al creştinismului - Înviera lui Iisus Hristos. Pentru a putea întâmpina această zi mirifică, timp de şapte săptămâni, creştinii se pregătesc intens, rugându-se şi ţinând post, în popor, acesta numindu-se "Postul Mare". Scopul parcurgerii Postului Mare este acela de a ne bucura de marea şi dumnezeiasca sărbătoare a Paştelui şi de a o întâmpina cu sufletul şi cu inima curată. Datorită faptului că Iisus s-a jertfit pentru noi şi a acceptat crucificarea pentru iertarea păcatelor omenirii a fost numit "Mielul lui Dumnezeu".
În al doilea rând, pentru evrei, Paştele (Pesah) este o sărbătoare religioasă celebrată în scopul amintirii eliberării din robia egipteană şi ieşirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise şi pentru învierea lui Iisus. Paştele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă, din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc, iar intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, numită Seder.
În aceeaşi perioadă în care se sărbătoreşte Paştele creştin, popoarele scandinave sărbătoresc zeiţa primăverii, Ostern sau Eastere. Această tradiţie era asociată cu iepuraşul de Paşte şi ouăle viu colorate, simboluri ale bucuriei, luminii soarelui şi fertilităţii. Din modul de sărbătorire a Paştelui evreiesc, s-a preluat în cel creştin ideea vopsirii ouălor, dar numai în culoarea roşie, aceasta semnificând sângele lui Hristos vărsat pe cruce pentru întreaga omenire. Aceste tipuri de festivaluri, legende şi povesti erau comune religiilor antice.

Fie ca bucuria pascală să ne picure în suflete bunătate şi fie ca fiecare dintre noi să descopere pacea divină prin care să dobândim cunoaşterea şi înţelesul minunatelor taine ale aceste vieţi. De asemenea, cu fiecare cântare pascală şi cu fiecare salut pascal "Hristos a Înviat" şi "Adevărat a înviat", adeverim, mărturisim şi trăim marele Lui Cuvânt Dumnezeiesc: " În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea" (Ioan 16,33), iar în această biruinţă credem şi izbândim şi noi, cântând imnul triumfului creştin: HRISTOS A INVIAT!!!

In final, adresăm tuturor gânduri frumoase de pace şi bucurie, sănătate, dimpreună cu salutarea pascală: "Hristos a înviat!".

Un oraş mai curat... şi datorită lor

Astăzi, Bistriţa a devenit, credem, un oraş mai curat. În sâmbăta dinaintea Floriilor, când puteau sta acasă sau face orice altceva, aproximativ trei sute de tineri bistriţeni au ecologizat diferite zone ale municipiului. Pentru că detalii puteţi citi în ziarele locale, vreau doar să le mulţumesc elevilor şcolii noastre pentru iniţiativă şi pentru munca depusă: Bozbiciu Adina, Buga Andreea, Handrea Andrei, Ivan Ana, Moldovan Daniel, Petri Debora, Stanciu Alexandru, Stanciu Laura, Ţelină Cristina. Sperăm ca lor să li se alăture un număr mai mare de voluntari la viitoarele acţiuni.

Floriile

Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vesteşte Paştele, au loc cu o săptămână înainte de acesta şi celebrează ziua în care Iisus Hrostos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de discipolii Lui şi de locuitorii oraşului. Sărbătoarea Floriilor este o zi cu dezlegare la peşte. În timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiţei romane a florilor, numită Flora. Numele derivă din latinescul "Floralia", care semnifică sărbătoarea vegetaţiei. În această zi se spune că natura renaşte la viaţă.
Există o multitudine de obiceiuri şi superstiţii legate de această sărbătoare. În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramuri de salcie peste mijloc, credinţa spunând că în acest fel oamenii sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi. În Transilvania, se duc ramuri de salcie la biserică, unde se sfinţesc, după care oamenii le duc la morminte, fiindcă se spune că sufletele îşi găsesc un strop de alinare. În Muntenia, există o superstiţie conform căreia oamenii nu se spală pe cap în ziua de Florii, deoarece aceasta este duminica în care înfloresc copacii şi oamenii pot să încărunţească. În Oltenia, fetele se strâng în grupuri şi cântă "Sălcioara" sau "Lazara", care vorbesc despre drama lui Lazăr. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru a se mărita în acel an. Există şi o altă credinţă conform căreia aşa cum este vremea de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte.
În final, urăm "La mulţi ani!" tuturor celor care-şi celebrează onomastica în această zi.

Popularizarea şcolii...

http://www.rasunetul.ro/revistele-liceului-de-muzica

Debating

Detalii despre participarea la meciul demonstrativ de dezbateri în pagina de cultură generală.